37-I’ll always be your baby

Renesmee POV

Coboram emotionata scarile, la bratul tatalui meu, avand grija sa nu ma impiedic. Asta ar fi fost de’a dreptul penibil. Sa ma impiedic in ziua nuntii mele, si sa incep sa ma rostogolesc pe scari. Da, cum spuneam: de’a dreptul penibil! Gandul asta m-a facut sa fiu chiar mai atenta pe unde merg. Cand…

-Renesmee! Renesmee!

Oh, nu!! M-am impiedicat? Am cazut? De ce urla asa?!

-RENESMEE! Trezeste-te odata!

Ah!! Asta era?!

-Pleaca Aliceee!! am spus adormita.
-Aaa…ce?! a mormait Jacob incercand sa se ridice, dar neputand din cauza ca eu stateam cu capul pe pieptul lui.
-Nimic, tu poti sa mai dormi. a spus Alice amuzata de expresia nedumerita a lui Jacob.
-Aaa?!? Si atunci eu de ce sa ma trezesc? am spus simtindu-ma nedreptatita.
-Pentru ca tu esti mireasa, nu el !! a spus Alice de’a dreptul exasperata.
-Ahh!! La dracu’!! Azi e?! a inceput Jacob sa se agite, ridicandu-se si astfel trantindu-ma de pe el.
-Auch! m-am plans eu frecandu-ma la ochi.
-Ah! Scuza-ma! s-a intors el, in sfarsit observand ca mai sunt si eu pe aici.
-Terminati odata! Renesmee ridica-te! a spus incepand sa traga de mine.
-Dar..!! Eu..aaa… am inceput sa ma balbai, nevrand sa ma ridic din pat, si dorindu-mi sa fi apucat macar sa-l sarut pe Jacob, stiind ca Alice n-o sa ma mai lase sa-l vad prea curand.
-ACUM! a spus enervata si m-a ridicat din pat.
-Eu..a…as putea macar sa ma…
-NU! Te imbraci la mine!

Mda, asa e cu matusile care vad viitorul. L-am privit pe Jacob care dupa ce s-a dezmeticit putin s-a lasat inapoi pe spate, cu mainile sub cap, admirand “spectacolul”.

Cand am ajuns in camera lui Alice, Linda aproape adormise stand pe marginea patului.

-Neatza! am spus eu in timp ce ea a tresarit.
-Mda, nea-tza! a spus ea cascand.
-Acum, tu te duci la dus -a spus aratand spre Linda-, iar tu stai aici. A spus aratandu-mi spre pat.

Oh, pat!! Ce viisss! M-am indreptat repede spre pat, planuind sa trag un pui de somn. Cred ca Alice ori era prea prinsa in ultimele aranjamente ale rochiilor, ori a considerat ca un pui de somn nu e atat de rau.

Nici n-am inchis bine ochii, ca Alice a inceput sa ma zgaltaie:

-Trezeste-tee!
-BINE! am spus dorindu-mi numai sa ma lase odata in pace.
-Du-te la dus! a spus in timp ce mama intra pe usa cu doua buchete de flori in maini.
-Oh, perfect! Merci Bella! a spus Alice luand buchetele.

Unul era din mai multe flori, majoritatea cu noante de la roz sau mov.. Sper doar sa nu fie ala al meu, pentru ca probabil voi face o criza! Prea mult roz! Cand am vazut al doilea buchet, am stiut ca Alice e un adevarat geniu. Era simplu, doar din trandafiri rosii. Pe scurt..era perfect!!

-Wow!! E roozzz!! a tipat Linda sarind de gatul lui Alice. Mercii!! a continuat, dandu-i drumul lui Alice. A luat buchetul si a inceput sa topaie cu el prin camera. Oh, da! E ca si cum as vedea o fetita de cinci ani fericita ca se marita.
-Merci Alice! E perfect! am spus strangand-o in brate, apoi indreptandu-ma spre baie.

Cam trei ore mai tarziu, dupa torturi inimaginabile aplicate atat de Alice cat si de Rosalie, si chiar si de mama, eram amandoua gata. Cand m-am privit in oglinda aproape ca nu m-am recunoscut. Rochia era de’a dreptul superba, iar felul in care corsetul se mula pe corpul meu, ma facea sa ma simt extrem de sigura pe mine si atragatoare. Parul imi era lasat sa atarne in voie pe umeri, ondulat.

Linda arata exact ca o papusica. Rochia ei eraq incretita in partea de jos, si avea si niste floricele mic roz, ceea ce pe ea a facut-o sa sara in sus.Parul il avea prins intr-un coc atent aranjat.

Am ales sa sarim peste partea cu scosul jartierei, dar tot le-am pus. Sunt convinsa ca Jacob n-ar fi avut nimic impotriva chestiei asteia, insa eu practic as fi intrat in pamant de rusine. Ca sa nu mai spun de Linda. Ea probabil s-ar fi inrosit atat de mult incat ar fi riscat sa explodeze.

-Acum! Fiecare sa se duca sa se imbrace, iar voi stati cuminti aici!

Am facut ce ne-a zis ea, fiindca nu vroiam sa o suparam. Nimeni nu vrea s-o supere pe Alice.

Peste aproximativ un sfert de ora, usa s-a deschis si inauntru a intrat..defapt… a fost impins tata.

-Aaa…wow! a spus el uitandu-se la noi. Pot sa jur ca ar fi plans daca ar fi putut! Puternicul si neinfricatul Edward Cullen mai avea putin si incepea sa planga! N-o sa uit niciodata imaginea asta!
-Sa nu-i spui asta lui Emmett! a spus uitandu-se ingrozit la mine. Probabil Emmett l-ar tachina toata viata daca ar afla.
-Ok! am spus eu chicotind, iar Linda se uita ciudat la noi.

-Acum! Eu cobor, iar voi coborati cand incepe muzica! Clar? a spus Alice uitandu-se pe rand la fiecare. Edward, daca se impiedica o sa platesti! a adaugat uitandu-se amenintator la tata.
-Eu? De ce eu?
-Niciun cuvant in plus! a spus si cu asta a iesit afara.

Cand am ajuns in dreptul scarilor, acestea mi-au parut brusc mai multe si mai amenintatoare decat mi le aminteam. Am strans mai puternic bratul tatalui meu, in timp ce coboram incet treptele. Cred ca saracul e mai emotionat decat noi doua la un loc. Sa-ti conduci fiica la altar e una, dar sa-ti conduci ambele fiice la altar in aceeasi zi, e cu totul altceva.

De’abi dupa ce am coborat si ultima treapta, mi-am permis sa admir decoratiunile. Nu prea ma pricepeam la asa ceva, dar se vedea de la o posta ca erau superbe. Alice chiar a avut grija de fiecare detaliu. Dar apoi, privirea mi-a fost prinsa in doi ochi caprui care ma priveau mai atent decat toti ceilalti din incapere, si nimic in momentul ala n-a mai contat. Era perfect! Perfect, si ma iubea numai pe mine! Am inceput sa pasesc mult mai sigura pe mine spre “micul altar” care fusese amenajat in uriasa sufragerie.

Cand am ajuns in fata preotului, tata a luat intai mana mea, apoi a Lindei, si le-a pus incet in mainile viitorilor nostri soti. Ah, ce bine suna asta! Ok, concentreaza-te!

Dupa ce Linda si Seth si-au spus juramintele, a venit si randul nostru. Jacob s-a intors spre mine si m-a privit adanc in ochi in timp ce a inceput sa spus cu dragoste in glas:

-Renesmee, esti totul pentru mine! Esti inima mea, sufletul meu, soarele pentru care ma trezesc in fiecare dimineata, luna pentru care astept mereu cu nerabdare noaptea. Te iubesc!

Simteam lacrimi formandu-se in ochii mei, dar m-am concentrat sa imi amintesc juramantul.

-Esti dragostea vietii mele, cel pe care l-am iubit si o sa-l iubesc toata viata mea, esti singura persoana care ma poate face sa zambesc, propria mea raza de soare intr-o zi ploioasa, steau mea norocoasa intr-o noapte inorata. Te iubesc si jur sa fiu langa tine atat cat voi trai.

Dupa ce am terminat de spus juramantul chiar nu mi-am mai putut stapani lacrimile. Lacrimi de fericire..fericire ca Jacob va fi langa mine mereu.

-Prin puterea…[[bla, bla, bla- cui ii pasa de toate astea?!]] Poti saruta mireasa!

Yeeyy!! Asa mai merge!!

Buzele lui Jacob le-au atins delicat pe ale mele. Prea delicat! Aveam nevoie sa stiu cat ma iubeste, aveam nevoie sa ma simt dorita! Asa ca, nepasandu-mi de cei care se uita la noi mi-am presat buzele de ale lui, punand in sarut toata dragostea pe care o simteam, toata dorinta. De’abia cand lumea in jurul nostru a inceput sa se agite, mi-am dezlipit cu greu buzele de ale lui, si m-am inrosit cand am realizat cate persoane vazusera “micul nostru moment”.

Iar acum..sa inceapa tortura. Primele persoane care ne-au felicitat au fost mama si tata, apoi Billy, Sam si Emily, Alice, Jasper, Emmett, Rose, Paul, Carlisle, Esme, Jared..si multi altii pe care pana acum nu-i cunosteam -majoritatea varcolaci.

Apoi a venit timpul dansului tata-fiica. Stabilisem ca melodia pentru primul dans(eu si tata) melodia sa fie “I’ll always be your baby” a Nataliei Grant, iar pentru dansul cu Linda sa fie “Butterfly kisses”. Nici nu mi-am dat seama cand melodia s-a terminat, iar Jacob a venit sa ma invite la dans.  Stai! Jacob…dans? Serios?! WOW! Adica …el chiar danseaza! Si inca bine!!

Peste cateva ore, Alcie ne-a tarat la ea in camera pentru a ne schimba in niste rochii normale. Ne-au urat toti distractie placuta si multe alte porcarii de genul asta, apoi am plecat. Pun pariu ca toti inafara de mine si Linda stiau unde mergem! Nu e corect!

Ultimul lucru pe care il mai stiu e ca eram in avion, si mi-am sprijinit capul obosita de umarul lui Jacob, iar el m-a strans in brate.

Jacob POV

Eram atat de fericit ca in sfarsit puteam petrece si noi putin timp singuri. Si cand zic singuri, ma refer…singuri-singuri. Fara vampiri care citesc minti sau vad viitorul prin zona.

Eu si Seth le-am urcat pe fete in mini-yachtul cu care urma sa mergem, apoi ne-am intors dupa tonele de bagaje. In timp ce duceam ultimul geamantan, mi-am amintit cat de incantata a fost Nessie cand a vazut ca stiu sa dansez, iar asta mi-a demonstrat ca tot chinul a meritat. Alice ne stresase si pe mine si pe Seth in ultima saptamana cu “lectii de dans”. Daca era dupa mine, n-as fi suportat chinul ala nici macar cinci minute. Dar, in primul rand n-a fost dupa mine, ci dupa Alice, iar in al doilea rand, stiam ca asta o va face fericita pe Nessie, si as face orice doar sa stiu ca ea e fericita.

-Aaa..J-Jacob?a intrebat Nessie cascand si uitandu-se nedumerita in jur.
-Da iubito? am intrebat luand-o in brate si sarutand-o pe frunte.
-Aaa..a spus distrasa probabil de mainile mele care acum pe odihneau pe picioarele ei.
-Unde suntem? a reusit pana la urma sa intrebe.
-Pe drum! Mai avem putin…

S-a mai trezit putin, s-a ridicat si a inceput sa se plimbe de colo-colo cu Linda, incercand sa-si dea seama unde mergem.

Cand am ajuns, am profitat de momentul lor de “WOW..casele alea chiar sunt pe apaa!!” pentru a cobori bagajele, apoi am luat-o in brate si am dus-o asa pana inauntru.

Ea doar statea in bratele mele si ma privea, avand pe fata un zambet imens.

Doamne, as face orice pentru zambetul asta.