34-Strong feelings

Renesmee POV

Pana aici mi-a fost! Asta e sfarsitul!

Se apropie apocalipsa..sau ceva de genul asta?! Nu credeam ca Jacob va tipa vreodata la mine. Cum naiba vine asta?! Mai intai tata tipa la mama…Da,tata! Edward Cullen! Nu credeam ca asta e posibil! Si acu Jacob?

Mai dureros e ca astea sunt primele cuvinte pe care mi le adreseaza da buna-voie si nesilit de nimeni dupa o perioada destul de lunga de tacere. Ce-am facut oare de s-a enervat in asa hal incat sa isi calce pe orgoliul lui imens si sa vorbeasca cu mine? Sau mai bine zis sa urle la mine! Ceea ce e un soc mai mare!

In timp ce ieseam din camera, miscandu-ma exagerat de incet, nestiind cum sa ma comport cu un Jacob plin de nervi din cauza mea, l-am vazut pe tata coborand scarile intr-o fractiune de secunda. Asta nu e bine! Nu e deloc bine! L-am urmat cat de repede am putut, ajungand in sufragerie exact in momentul in care tata statea in fata lui Jacob, gata sa sara la gatul lui, iar Jacob nici nu-l baga in seama. Privirea lui plina de furie era indreptata spre mine, si nu parea ca are de gand sa-si schimbe directia.

-SA NU INDRAZNESTI SA VORBESTI ASA CU EA!! a urlat tata la el, parand ca mai are putin si scoate fum pe nari.

Jacob, la fel de indiferent ca mai devreme la manifestarile lui, si-a luat privirea care trimitea sageti spre mine, doar pentru o secunda, s-a uitat exasperat la tata si i-a spus pe un ton aspru si clar:

-IA ASTA SI TACI! si spunand asta, i-a aruncat tatalui meu o revista. Daca aia se mai putea numi revista. Erau mai degraba ramasitele unei reviste care ori se intorsese din razboi, ori avusese ghinionul sa fie in preajma lui Jacob cand s-a enervat.

-RENESMEE CHARLIE CULLEN!! Oh, nu si tu! CE DRACU’ E ASTA?!  a continuat tata aruncandu-mi revista.

Chiar nu aveti alte replici? Va repe…Oh, nu!!! Doamne, te rog spune-mi ca asta nu e ce cred eu!! NU! Asta nu mi se intampla mie!! Trebuie sa fie un cosmar! Da, e un cosmar! Doamne, te rog sa fie un cosmar!! Sau nu..poate e doar o tipa care seamana izbitor de mult cu mine! Asta trebuie sa fie! Ah!! Oricat incerc sa ma conving ca nu e ceea ce cred eu, asta n-o sa se schimbe! La dracu’! am gandit in timp ce priveam bucata de hartie din mainile mele, si am inteles in sfarsit de ce erau amandoi asa de furiosi.

Iubitul meu -asta daca mai suntem impreuna- si tatal meu, tocmai vazusera poze cu mine aproape dezbracata intr-o revista pentru barbati!

Asta da cosmar!!

-Oh, nu Edward!! Acum e randul meu! a spus Jacob privindu-l amenintator si plin de nervi pe tata.

Randul lui? Randul lui sa…ce? Si de aici, parca nu mai eram stapana pe corpul meu.

Am auzit-o pe Alice ca prin vis cum i-a scos pe toti afara, convingandu-l pe tata cu o replica de genul “Asta e problema lor! N-o sa-i faca nimic! Hai!”. Nu stiu exact cum de tata a renuntat asa usor. Tot ce stiu e ca ma simteam prinsa in propriul corp, inchisa bine intr-un colt indepartat al mintii mele, neputand sa reactionez.

Jacob practic mi-a smuls bucata de hartie pe care si uitasem ca o am in mana, si a inceput sa o fluture in fata mea tipand.

-POTI SA-MI EXPLICI SI MIE ASTA?! a intrebat, ochii lui sclipind de furie in timp ce incerca sa-mi stapaneasca tremuratul.

Nu puteam sa fac nimic. Nu puteam nici sa ma misc. Nu puteam sa deschid gura ca sa-i raspund. Si daca as fi putut, ce i-as fi spus? “Aaa..pai..e..o..revista!” sau..” Cat am fost plecata mi-am intalnit sosia..”…numai aberatii. Asa ca am renuntat sa mai incerc sa spun ceva, si doar l-am privit ingrijorata si plina de regrete.

Cand a vazut ca nu spun nimic, a continuat:

-Eu stau ca prostul acasa, gandindu-ma non-stop la tine, si in acelasi timp incercand sa nu-ti arat cat de greu imi e, astfel incat tu sa ai parte de cariera pe care ti-o doresti, iar tu ce faci?!

“Cariera pe care ti-o doresti”…pe dracu’! Simteam lacrimile adunandu-se in ochii mei, in timp ce sufletul meu se facea mic-mic-mic in fata furiei lui. Nu trebuie sa plang! NU pot sa plang! NU PLANGE IDIOATOO!! imi striga disperata partea aia mica din creier care inca mai era constienta de ce se intampla in jur.

-Am incercat sa-ti accept toate toanele! Am stat saptamani intregi fara tine! Am acceptat prezentarile stupide, am acceptat pana si sedintele foto, dar…”MAXIM” RENESMEE??!! CAT DE DEPARTE AI DE GAND SA MERGI? NU VREI CUMVA SA JOCI SI INTR-UN FILM PORNO?!

Cand a spus ultima propozitie am simtit dezgustul in vocea lui. Si faptul ca mi-a spus pe numele intreg nu m-a ajutat cu nimic! Singura persoana care vroiam sa ma strige “Nessie” nu o facea, si asta durea ca dracu’! Singura persoana pe care am iubit-o vreodata ma uraste. Cum am putut sa-l indepartez in halul asta? Daca nu ma va ierta niciodata? Eu sigur n-o sa ma iert pentru cat de proasta am fost!

Jacob POV

-La dracu’ Jacob!! a urlat dupa minute insuportabil de lungi de tacere. Multumesc ca mi-ai suportat toate TOANELE! SI MULTUMESC CA MA FACI CURVA!! Foarte frumoasa parerea ta despre mine..n-am cuvinte!! SI nu, NU AM DE GAND SA FAC NICIUN FILM!! De fapt n-am de gand sa mai pasesc in viata mea pe un podium!! Nu e vina mea ca nu am putut sa-i spun mai devreme lui Alice ca nu asta e ce-mi doresc! Poti sa ma invinovatesti pentru asta? Tu ai putea sa-i distrugi visele, cand o vezi atat de fericita?! Poti sa ma urasti! Poti sa urli, poti sa faci orice! Merit din plin! Pana la urma mi-a facut-o cu mana mea! M-am dedicat unei pasiuni care nu imi apartine! Poti sa spui ce vrei, sa crezi ce vrei, dar chiar imi pare rau!

Eu doar am stat ca un prost privind-o, furia pe care o simteam diminuandu-se cu fiecare cuvant pe care il rostea. Cand a terminat, am putut sa vad lacrimile rostogolindu-se rapid pe obraji ei, inainte de a se sprijini de peretele din spatele ei si de a se lasa in jos, ascunzandu-si capul intre genunchi.

Suspinele ei tacute umpleu linistea stupida care se asternuse peste noi.

La naiba cu fetele si cu plansul! Cum se presupune ca ar trebui sa fiu suparat cand ea sta aici si plange din cauza prostiei mele? Cum am putut sa spun asa ceva? Nu pot sa cred cat am fost de magar!! Am jignit-o in ultimul hal si tot ea e cea care isi cere scuze.

Fara sa mai incerc sa infranez impulsul de a o linisti, m-am asezat langa ea si mi-am pus mana in jurul umerilor ei.

-Imi pare rau Nessie! Am fost un magar! N-am vrut sa spun lucrurile alea! Eram doar nervos…Iarta-ma! i-am soptit delicat in par, regretul simtindu-se in glasul meu.

Ea s-a intors ghemuindu-se la pieptul meu si a soptit:

-N-Nu, meritam! Merit toata furia ta, poate chiar mai mult de atat! a spus incepand sa planga mai tare.
-Ba nu! Am fost orbit de gelozie si am reactionat ca un porc! Meriti tot respectul si toata dragostea din lume! Imi pare extrem de rau! Iarta-ma. Am soptit trist.

Ea doar s-a ghemuit mai bine la pieptul meu, incercand sa-si linisteasca suspinele. Era atat de bine, dupa atata timp s-o pot strange la pieptul meu, sa pot sa-i mangai parul matasos, sa pot sa-i ofer protectia de care are atata nevoie.

Nu stiu cum m-am gandit ca ar putea sa se transforme vreodata intr-una din fufele alea fara suflet. Cu toata tampenia asta cu moda, ea a ramas aceeasi fara inocenta si sensibila.

Am strans-o mai tare la pieptul meu, dorindu-mi sa nu-i mai dau drumul niciodata. I-am sarutat delicat parul si am asteptat sa se linisteasca. Eu ma calmasem de mult! Ma calmasem instantaneu in momentul in care i-am simtit trupul firav in bratele mele puternice. Timpul in care a fost departe de mine mi-a fost suficient pentru toata viata. Nu am de gand s-o mai las sa plece de langa mine vreodata. O sa am grija sa fac in asa fel incat sa fie a mea in toate modurile posibile.

Capul ei s-a ridicat brusc de pe pieptul meu, iar eu am tresarit ingrijorat nestiind ce a facut-o sa reactioneze asta.

Ochi ei caprui s-au uitat la mine, analizandu-mi fiecare trasatura  fetei, apoi au ramas tintuiti in ochii mei. Ma privea cu atat intensitate, de parca incerca sa afle tot ce gandesc dintr-o singura privire.

I-am zambit larg. Acelasi zambet de idiot indragostit. In cateva secunde, pe fata ei a aparut acelasi zambet tampit si indragostit care ma vrajea mereu. Apoi in ochii ei a inceput sa se formeze hotararea, si eu m-am panicat nestiind ce are de gand sa faca.

Dar cand fata ei s-a apropiat incet de a mea, buzele noastre devenind din ce in ce mai apropiate, am simtit ca lumea din jurul meu se evaporeaza brusc, iar singurul lucru care mai conta era frumoasa fata din bratele mele. Buzele ei le-au intalnit timid pe ale mele, iar ea s-a oprit cateva secunde si a inspirat adanc. Fara sa ma gandesc, buzele mele au inceput sa se miste odata cu ale ei, in timp ce o strangeam mai puternic la piept.

Toata dragostea, toate sentimentele pe care le-am tinut in frau luni intregi, au fost concentrate in cel mai profund si pasional sarut de pana atunci. Desi incepuse incet si timid, devenise extrem de aprins si rapid, ca si cum aveam nevoie de asta ca de aer.

Ea era aerul meu. Ea era toata lumea mea..singura persoana care dadea sens vietii mele.

Renesmee POV

In momentul in care mi-a zis “Nessie” am simtit furia lui topindu-se si dragostea facandu-si loc in glasul lui. Era atat de bine sa stau ghemuita in bratele lui, sa stiu ca orice s-ar intampla in momentul asta, eu sunt protejata. Dupa atata timp in care am fost despartiti, imbratisarea lui era pura perfectiune.

Imi fusese atat de dor de imbratisarea lui, de buzele lui catifelate miscandu-se odata cu ale mele, perfect sincronizate…de privirea lui plina de dragoste, de tot ce insemna el, de tot ce eram eu atunci cand eram langa el.

Daca as fi murit, probabil as fi crezut ca sunt in rai. Dar nu trebuie sa mor pentru a ajunge in rai. Raiul meu e aici, in bratele lui Jacob.

Jacob e viata mea, raiul meu.

Edward POV

Cum dracu’ am putut s-o las cu disperatu’ ala?! Daca n-o sa se poata controla si o raneste?

Da, si eu eram nervos si ma simteam ca dracu’ sa-mi vad fata intr-o revista pentru barbati, dar eu macar eram tatal ei, aveam dreptul sa reactionez asa! Dar el? De cand isi permite sa tipe in felul ala la ea?!

-Frate, calmeaza-te! a spus Jasper privindu-ma cu compasiune.
-Cum sa ma calmez?! CUM SA MA CALMEZ? tipam din ce in ce mai tare. Cum sa ma calmez cand fata mea e in casa cu un varcolac idiot, nervos si orbit de gelozie? am intrebat privindu-i pe toti exasperta. Nu pot sa cred ca nu m-au lasat sa raman cu ei.
-P-p-pa-pai… se balbaia Jasper.
-Da, asa ziceam si eu! am spus sprijinindu-ma de copacul din spatele meu
-Edward! Serios acum! Ce faceai daca stateai acolo? E mai bine asa! N-o sa-i faca niciun rau! O sa se calmeze! Dar daca tu stateai acolo, nu ar mai fi vorbit si n-ar fi trecut peste etapa asta! a spus Alice parand chiar de speriat.

Si la dracu’! Din nou avea dreptate!