29-Princess

Renesmee POV

Vineri! In sfarsit vineri seara!! Am crezut ca nu mai trece odata timpul! De’abia astept sa imbrac rochia aia! Alice chiar e un geniu al modei!!

-Buna feteloor! Sa mergem! a spus Alice imediat ce am intrat pe usa.

Stiam deja cum arata rochiile, stiam si ca ne vin perfect, dar muream de nerabdare sa vedem reactiile baietilor si colegilor de la scoala!
Cum am intrat in camera, fiecare s-a repezit sa-si ia rochia si sa se imbrace.

-Hey, mai usor! Intai imbracati astea! a spus intinzandu-ne cate un set de lenjerie intima, din acelea care te fac sa te inrosesti numai uitandu-te la ele.
-Alice…
-Nu discut! a spus, iar privirea ei spunea clar ca nu are de gand sa negocieze.

Stiind ca nu avem de ales, am imbracat materialele minuscule, apoi rochiile. Normal ca dupa ce aveam superbele rochii pe noi, am uitat imediat ca eram suparate pe Alice.

-Acum, machiajul! Cine vrea sa fie prima? a intrebat Alice, razand de entuziasmul nostru.
-Eu! Eu! a tipat Emma repede. Rochia ei era un fel de rochie de mireasa, dar semana totusi si cu o rochita de printesa.Ii venea perfect.

Karla se invartea prin camera lui Alice, vesela ca un copil mic atunci cand primeste o jucarie noua. Rochia ei era de un bleu mai inchis, fara bretele, si se mula perfect pe talia ei mica.Linda avea o rochie roz-bombon, tot fara bretele. Alice a zis ca o sa arate superb cand o sa-i onduleze parul. Iar eu..eu aveam o rochie bleu deschis minunata.

Peste o ora, eram toate gata. Singura care avea parul prins era Karla. Alice ii facuse un coc lejer care arata superb. Restul, aveam parul lasat le spate, ondulat.

Cand am iesit pe usa si ne apropiam de scari, chiar ma simteam ca o printesa. Alice ne-a stresat sa stam drepte, sa facem pasi mici, si sa nu privim in jos.

-Cine coboara prima? am intrebat emotionata.
-Tu! au spus ele repede, ca sa nu cumva sa aiba Alice timp sa raspunda si sa puna pe vreuna din ele.

M-am indreptat spre scari, concentrandu-ma sa nu-mi pierd echilibru. Cu o mama ca a mea, aveam toate sansele.

Emotiile au inceput sa-mi treaca de’abi cand am coborat ultima treapta, si am stiut ca picioarele mele se afla pe o suprafata dreapta. Toti se holbau la mine. Am uitat ceva? Nu mi-am luat rochia sau…nu stiu, ceva? M-am uitat repede sa verific daca nu cumva iesisem dezbracata.

-Wow! a spus Jacob care nu-si mai lua ochii de pe mine.
-Doamne, Alice chiar e un geniu! a spus Emmett.
-Arati…minunat! a spus tata.

Au urmat Emma, Karla si Linda, care au primit aceleasi laude. Aratam chiar bine.

Eu, Jake, Karla si Jay am luat masina mea, iar Linda, Emma, Seth si Ethan Jeep-ul.

Ajunsi in curtea liceului, am observat ca deja se auzea muzica. Asa-zisul bal, se tinea in sala de sport. Am coborat si ne-am indreptat cu totii spre intrare.

Stiam ca asa o sa se intample, stiam! Si totusi, cand am intrat in sala -care apropo era decorata extrem de simplu-, mi-as fi dorit sa pot sa intru in pamant. Privirile tuturor s-au intors brusc spre intrare, si am putut s-o vad pe Karla inrosindu-se, si pe Linda uitandu-se stanjenita in jur, cautand o scapare. Emma era singura care se simtea bine cu toata atentia. Poate pentru ca ea a fost mereu constienta de frumusetea pe care o poseda, si totusi nu i s-a urcat la cap. Dar pare obisnuita cu privirile indreptate asupra ei.

-Hey! Ma bucur extrem de mult ca ati venit! a spus pitzipoanca blonda sefa. S-a apropiat de noi, impreuna cu inca doua exemplare din specia “Blonde fara creier”. Ele sunt Sindy si Adelyne! Oh, si nu pot sa vorbeasca?! Mi-am abtinut impulsul de a o intreba daca sunt cumva mute.
-Eu sunt Renesmee! am spus privind ajutoarele pitzipoancei sefe.
-Karla!
-Emma!
-Linda! au spus fetele repede, probabil dorind la fel de mult ca si mine sa scape de compania din plastic.
-Incantate de cunostiinta! WOW!! Ele tocmai au vorbit?! Ce fascinant!
-Si noi! a spus Emma pe un ton care exprima mai de graba “Nu vreti mai bine sa ne scutiti?”.
-Aveti niste rochii extrem de frumoase! a spus una dintre blonde.
-De la ce designer sunt? a intrebat cealalta.

Designer! Designeeer!! Acum as fi inceput sa topai ca un copil mic daca nu eram intr-o sala plina de elevi care imi urmareau fiecare miscare, asteptand sa fac o greseala care sa fie sbiect de barfa o luna. Alice! Alice designer! Doamne cat o sa-i placa asta!! Oare cum de nu ne-am gandit la asta?! Apoi, un cot in coaste mi-a amintit ca papusile care miroseau a plastic de la o posta asteptau un raspuns. M-am uitat la Karla si i-am multumit din priviri pentru ca m-a readus la realitate.

-Matusa mea le-a facut! am spus mandra. Isi lanseaza prima colectie sambata viitoare! Ha! Tine asta pitzipoanca!

Fetzele lor erau de’a dreptul de nepretuit. In timp ce Crissa, sau Clissa, sau cum o fi chemat-o…-aa,da! Claryssa!- isi mentinea cat de cat expresia fetei, celelalte doua xeroxuri ar fi trebuit sa-si adune maxilarele de pe jos. Fetele se uitau si ele putin ciudat la mine, dar isi mentineau expresiile, astfel incat afirmatia mea sa para reala. Si chiar o sa fie reala! Alice o sa fie asa incantataaa!

-Aaa…W-O-W! s-a balbait Claryssa. Aa..felicitari! I-am zambit increzut, iar ele au plecat, probabil sa gaseasca opersoana dispusa sa le asculte frustrarile.

-Ce-a fost asta? a intrebar Karla nedumerita imediat ce ele au fost destul de departe incat sa nu auda. Toti se uitau la mine asteptand o explicatie.
-Astea au fost primele persoane care au aflat de prezentarea lui Alice de sambata!
-Care prezentare?
-Cea despre care ar trebui sa-i spunem! am spus incepand sa rad. Nu ca nu ar sti deja, dar ele nu stiau ca ea stie. Ar trebui sa se apuce deja de treaba. Si trebuie sa gaseasca si o locatie! am spus in timp ce le trageam spre baia fetelor.

-Salut Alice! Rochiile tale sunt atractia serii! am spus incepand sa chicotesc.
-Stiu! a spus Alice vesela.
-Si, apropo de asta, pana sambata trebuie sa creezi o intrega colectie!
-Si asta stiu! a adaugat ea de’abia stapanindu-si entuziasmul! Doamne, cum nu m-am gandit eu la asta?! Hainele mele o sa fie peste toooottt!! a inceput sa tipe fericita. Oh, te las! Trebuie sa-i anunt si pe ceilalti!
-Ok…Pa-..! n-am apucat sa termin ca ea deja inchisese.

-Ei, ce-a zis? au intrebat toate privindu-ma curioase.
-A inceput sa tipe ca hainele ei vor fi peste tooott si alte chestii de genul asta! am spus incepand sa rad.

Ne-am verificat machiajul, si am iesit din baie, gasindu-i pe baieti la usa, asteptandu-ne. I-am privit curioase, iar ei au adoptat niste fetze de copii cuminti care spuneau “N-am facut nimiic!!”

-Doar nu vroiati sa va lasam singure! Daca venea Harap-Alb si ne paraseati pentru el?! a spus Jacob incepand sa rada si el cu ceilalti. Fac cumva misto de rochiile noastre de printese?!

N-am avut tip sa raspund. Vroiam sa le zic cateva pentru ca au facut misto de noi, dar am uitat brusc tot. Tot ce vedeam era chipul lui Jacob, inconjurat de mii si mii de beculete colorate, apoi fluturi. Multi fluturi! Mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama ca fluturii defapt erau la mine in stomac. Buzele lui Jacob se impleteau nerabdatoare cu ale mele, in timp ce mainile lui se plimbau pe spatele meu, deasupra corsetului. Cand am inceput incet-incet sa-mi recapat cunostiinta, am avut parte doar de un moment scurt de luciditate, in care constiinta mea imi spunea ca toti elevii ne privesc. Dar a fost repede redusa la tacere de buzele lui Jacob plimbanduse pe gatul meu, apoi coborand incet spre sani. I-am desfacut primii 3 nasturi de la camasa si mi-am strecurat mainile astfel incat sa pot sa le plimb in voie pe pieptul lui musculos.

-Hm-hm! Stiti, ati putea sa aveti macar putin respect! Puteti sa va duceti in baie! Sau mai bine luati-va o camera! a spus Jay, care parea chiar chinuit. Si eu stiam de ce! Asa ca de’abia m-am abtinut sa nu izbucnesc in ras, dar un chicot scurt tot mi-a scapat.

Karla era virgina, si el stia asta. Si nu vroia s-o preseze sau ceva, doar ca uneori hormonii adolescentini nu prea tin cu tine. Printre miile de intrebari care mi le-au pus marti, am aflat si eu unele lucruri. Nu ca el i-ar fi cerut asta, el chiar din contra, era de parere ca ar trebui sa mai astepte, pentru ca sunt impreuna de putin timp. Si totusi, se pare ca soarta ii punea autocontrolul la incercari mari.

Jacob nu l-a bagat in seama, asa ca eu am profitat de scurtul meu moment e luciditate ca sa ma indepartez putin de el. S-a uitat la mine cu o privire care exprima clar ca se simtea respins. Am chicotit incet, apoi m-am apropiat de urechea lui si i-am soptit incet “Hai sa nu-i punem autocontrolul lui Jay la incercare in seara asta!”. M-am uitat la el, si cand si-a revenit, am vazut cum intelegerea se formeaza pe chipul lui, apoi un “oh!” incet i-a parasit buzele.

-Ai dreptate! Cred ca e si asa destul de chinuit de cum arata corsetul ala pe ea. a spus si a inceput sa chicoteasca.

Cand o tipa destul de draguta a urcat pe mica scena improvizata, ne-am indreptat toti atentia spre ea, ca sa aflam ce se intampla.

-Buna tuturor! Sper ca va simtiti bine in seara asta! a inceput ea. Si inca ce bine! am spus in gand. Vroiam sa anunt surpriza serii: Un concurs cu tema “Cea mai frumoasa rochie!”. Toate fetele care vor sa participe, sunt rugate sa vina in dreapta scenei pentru inscrieri, iar apoi vor “defila” pe scena, iar juriul va alege cea mai frumoasa rochie. Castigatoarea va primi o diploma de participare si bauturi gratis toata seara! a spus ea inainte sa coboare de pe scena.

-Mergem? a intrebat Emma entuziasmata.
-Eu nu merg, probabil m-as impiedica! am spus obtinand chicote de la toti din grup.
-Nici eu, prea multa atentie! a spus Karla ascunzandu-si capul in pieptul lui Jay, parca speriata numai la gandul asta.
-Haideetii! Va roog! Macar ne distram.
-Corect! Toata sala o sa se distreze cand eu o sa ma intind pe jos! am spus incepand si eu sa rad.
-Emma, cred ca tu esti singura care nu e stanjenita de prea multa atentie, asa ca du-te si da-i pe spate! a spus Linda chicotind.
-Bine, dar macar sa ma sustineti!
-Normal ca te sustinem! am spus toate odata.

Nu peste mult timp, fetele au inceput sa defileze pe scena minuscula. Emma avea de departe cea mai frumoasa rochie, si era si cea mai increzatoare, asa ca atunci cand aceeasi fata de mai devreme a venit si a anuntat castigatoarea, nu aveam niciun dubiu ca Emma va fi aceea. Si am avut dreptate. Am aplaudat-o toti, in timp ce baietii o sustineau intr-un mod mai galagios…ce sa le faci, baieti!

Seara a fost minunata! Am dansat, am facut cunostiinta cu persoane noi, majoritatea la fel de increzuti ca grupul de blonde de mai devreme. Dar asta nu ne-a stricat buna-dispozitie. Cu toate ca Emma putea sa ia bauturi gratis toata seara, nu am baut! Nu vroiam sa repetam experienta noastra recenta din club.